Din intuneric la lumina

Ceata, 'ntuneric, frica toate
Se-nvart in jurul meu intr-una
Si vor sa ma atraga-n ele,
Sa fiu al lor pe totdeauna.

Inconjurat de fapte rele
De tot ce bun nu e, doar pare
Eu prabusit sunt, zac sub ele
Vreau o lumina, o scapare.

Si viata-mi pare doar un abur,
In infinitul trecator
Ma simt pustiu, ma simt prea singur,
Ma simt pre rece, simt ca mor.

Si-n inima-mi patrunde ura
Minciuna, fapte intinate
Ma simt cuprins de intuneric,
Sunt prins in ceata, in pacate.

Si simt ca toate ma apasa,
Povara este foarte mare-
Pe umeri imi apasa-ntr-una
Si sunt cuprins de disperare.

S-ngrijorat, ce pot a face?
Solutii parca nu mai sunt.
Speranta-n mine nu mai este,
Nu am curaj, nu am avant.

Dar nu e nimeni sa ma scape,
Sa ma salveze din pacat?
Sa fiu si eu fiu al Luminii,
Sa fiu curat, sa fiu salvat...

Salvat?...salvat rasuna-n mine
Isus pe cruce a murit...
Salvat! speranta reinvie,
O Doamne, iarta-m-am gresit!

Sunt pacatos, o Doamne mare,
Iertare cer in fata Ta.
Asculta-mi ruga o Isuse
Si curateste viata mea!

Si in tacere stau de vorba
Doar cu Isus, cu Domnul meu-
Si-I spun durerea si pacatul,
Ii spun ca vreau sa fiu al Sau.

Si-n inima-mi patrunde pacea
Fiorul sfant venit din cer,
Nu mai sunt singur, sunt cu Isus,
Nu mai sunt singur, sunt cu El.

Si viata mea ce am trait-o
Doar in minciuna si pacat
Nu mai e cum a fost odata-
Acum e noua...sunt curat!

Te caut, dar fara rost!

Ma simt pustiu, sunt singur
Iubirea-nflacarata
S-a stins si nu mai e
La fel ca altadata.

Tu ma cautai pe mine
Eu dupa tine-ardeam
Si ne priveam în taina
Si-ncet ne sarutam.

Dar azi e gata totul
S-a stins tot ce a fost
Te caut, dar în zadar
Te caut, dar fara rost.

Sa fim din nou aceiasi
Sa ne iubim cu foc
Sa te privesc si-n taina
Sa prind al tau mijloc.

Sa stam cuprinsi de vise
Un ceas, un veac, o viata
Sa ne iubim într-una
Din zori de dimineata
Si pâna când rasare
Pe cer luna frumoasa
Sa stam cuprinsi de dor
Sub raza ei duioasa.

Dar nu mai e c-atuncia
Nimic din ce a fost
Te caut, dar în zadar
Te caut, dar fara rost.

Luntrea iubirii

Plutind pe-o apa ‘nalta
In barca numai noi
Spunandu-ti numai versuri
Privind in ochii tai.

Ma tot uitam la tine
Si friguri ma treceau
Nu mai stiam de mine
Si ochii-mi scanteiau.

Nu mai steam ce spune
Caci vorbele-mi fugeau.
Era un vis frumos
Dar clipele zburau.

Si noi pluteam pe apa
De mal ne-ndepartam
Ne sarutam in barca
Si vorbe dulci spuneam.

Dar dintr-o data-n mare
Un vuiet s-a iscat
Si luntrea noastra mica
In apa a intrat.

De-atunci incolo nimeni
N-am mai stiut de noi
Caci apa mari-n data
Ne-a luat pe amandoi.

Se scufunda in apa
Un trup ne-nsufletit
Era o fata dulce
Si bunul ei iubit.

Biblioteca

Ce stii de-o biblioteca?
Un loc cu multe carti,
De unde iei o carte
Si pleci in alte parti.

Sau daca nu se poate
Cartea s-o iei acasa
Poti s-o studiezi acolo
Citind frumos la masa.

Si cam atata, gata!
Cartea-i imprumutat
Si dand larevedere
Spre casa ai plecat

Dar daca nu esti singur
Doar de carti insetat
Biblioteca e locul
Pe care l-ai visat.

Si-acolo-n biblioteca
Printre carti fel de fel
Cautand o carte buna
Se afla ea si el.

Si cauta, cauta cartea
Dar nu e de gasit
Si stand in biblioteca
S-au cam indragostit.

Si el spre ea se duce
Si-n brate-o ia incet
Si ea parca vrajita
Ii cade lui pe piept.

Se uita-ncet la el
Cu o privire muta
Si el nu mai asteapta
Si buzele-i saruta.

Ea nu se-mpotriveste
Inseamna ca ii place.
Si-acolo in tacere
Il strange-n ai ei brate.

Si stau asa acolo
Parc-au intepenit
Si nu si-ar mai da drumul
Pana la infinit.

Dar…totul se sfarseste
Si ei acasa pleaca
Dar inimioara lor
Continua sa bata.

Caci ce a fost acolo
Nu pot uita usor
Si simt in inimi inca
Al dragostei fior.

Si poezia-i gata
V-am spus tot ce-am stiut
Dar dragostea ce-i leaga
Abia a inceput.

Refacut

Cand viata ti se duce in negura de vremi
Si tot trecutu-ti pare doar pulbere de vant-
Si cand te simti aiurea, de toate cand te temi,
Aduti aminte ca... esti zgura, esti pamant.

Si-oricat ai face... totul iti pare in zadar-
Si nu mai ai putere, te simti prea parasit;
Gandeste-te la Isus, priveste-nspre Calvar
Si viata ta din nou va fi la rasarit.

Nimic!

Nimic nu am se duce totul
In infinit in noapte.
Tot ce mai am, tot ce-a ramas
Acum sunt numai soapte.

Si primavara, frumusetea
Ce-au fost in viata mea
Azi nu mai sunt, e numai ceata
Pierduta-i stralucirea.

Si-n negura si intuneric
Doar tu mi-ai mai ramas,
Si-astept cu frica si cu spaima
Al mortii mele ceas.

Si iarna, iarna am in suflet
Caci soarele s-a dus,
Speranta mea si fericirea
Sunt numai in Isus.

Ploua!

Afara-i frig si ploua
Si stropii alergand
Cad pe pamant,
Si ploua...
Se lasa dusi de vant!

Si-ating fereastra care
Ma face sa tresar-
Si ploua...
Nu se-opreste.
Si ploua iar...si iar!

Vesnicie!

De chin si de durere o sa mor
Ma duc incet inspre campia verde
Unde doar cerul se mai vede
Si o sa plec ingandurat de dor.

Si toate cate am le las aicea
In intunericul ce ma-nconjoara
Si pe pamantul putred ca de smoala
Si eu inaintez spre marea seara.

Si ochii mei ce plans-au de durere
De vechea si iubita viata care
Acum imi pare doar o nepasare
Mai mult de-atat nu ai...nu ai ce-mi cere.

Ma duc spre casa mortii in pustie
Si ma inec in negura plutinda
Si ma intind incet, ma pun in cripta
Si plec spre alte locuri....vesnicie!

Langa o raza (de) iubire

De m-ai iubi cu dor in neagra -recea noapte,
As sta mereu cu tine prin viscol si prin vant
Sa iti mai vad privirea ce dulce ma priveste-
Si sa te strang in brate...sa te sarut, sa plang...

De fericirea care acum se face una
Cu fericirea care a fost si va mai fii-
De-o fi sa fi a mea...n-oi mai iubi niciuna
Dar noi suntem acum...suntem niste copii.

Frumoasa-i fata care citeste poezia
Si ochii ei ma-ncanta si trupu-i mladios
Ma face sa o vreau sa o sarut pe gura-
Si sa o tin in brate...o e-atat de frumos.

..si plang!

Cand ma gandesc la tine
La clipele arzand
La dragostea amara-
Suspin incet...si plang.

Si dorul tau in mine
Aprins e, te-am in gand
Dar nu esti langa mine
Suspin incet...si plang.

Si negre anotimpuri
Si stropii picurand
Ma fac sa sper la tine
Dar, doar suspin...si plang.

Departe

Privesc, ma uit la tine
De ceva sunt atras,
Imi place-a ta privire
Si minunatu-ti glas.

Cand imi soptesti in taina,
Incet s-aud doar eu
Ca ma iubesti si vrei
Sa fiu numai al tau.

Imi placi, nu am ce face,
Iubirea ma framanta
Si ganduri vin si pleaca
Si mintea imi inunda.

Dar tu nu esti aicea
S-auzi suspinul meu,
S-auzi cum plang in taina
Caci fara tine-i greu.

Dar stiu ca niciodata
Ce-a fost nu vei uita
Chiar daca esti departe,
Si nu te pot avea!