La inceput. Creatia!

La inceput a fost ideea,
Ideea de a se crea
Planete, luna, stele, soare
Dar parca bine nu era!

Era-ntuneric, frig si ceata
Si totul trist parea atunci
Era doar apa, munti si dealuri
Iar vantul sufla printre stanci.

Imagine tacuta, trista
Ca-ntr-un mormant parea sa fie
Caci pe pamant sau printre stele
Nu era nici o fiinta vie.

Era doar Creatorul sus
Ce isi privea a Sa lucrare
Dar parca trist, plangand statea
Ca nu vedea nici o miscare.

Si S-a gandit El...ce sa faca?
Ceva sa fie miscator.
Si-si spune-n sinea lui pe data:
"Ce-ar fi sa il creez pe om?"

Si luand o mana de tarana
Din intunericul de jos
Sufla in el suflarea-I sfanta
Si se facu un chip frumos.

Si omul a-nceput sa mearga
Plimbandu-se in sus si-n jos
Facandu-l pe-al sau Creator
Sa fie foarte bucuros.

Si omul a ramas pe Terra
Sa aiba grija de pamant
Iar Dumnezeu s-a dus in ceruri
Sus in locasul Lui preasfant.

Amar

Cu sufletul arzand cu inima patata
Iubeam si eu candva o fumusica fata.
Dar azi s-a stins iubirea, s-a stins tot ce a fost
Sa caut iubire noua nu cred ca are rost.

Si-amurgul primaverii de rece dimineti
Imi limpezeste gandul amarelor tristeti
Si primavara dulce cu-al ei placut parfum
Ma reinvie iara din pulbere si scrum.

Si pe campii-nverzite cu iarba si splendori
Din nou rasare viatza si minunate flori
Si tot ce-a fost in urma doar fragede-amintiri
S-au transformat in lacrimi si-n flori de trandafiri.