Dorinta

Ridic privirea inspre muntii de arama.

Am adormit cu ei de multe ori in gand.
Ma mai gandesc si-acum la ei, plangand.

Omul ce-am fost, acum sunt doar rugina.
Nu sunt decat pamant, dezhidratat si...
Am nevoie de tine-a mea regina.

[RO - 2008-12-29-15:53]

Revin in top

Pe scena innegrita de fumul de tutun
Ma reintorc acuma si ma asez tacut.
As vreau sa gust din nou din gloria trecuta
Si sa ating succesul pe care l-am pierdut.

Am fost mereu artistul ce-a reusit sa spuna:
"Sunt sus in topul vremii si ma mentin mereu.
Am tot ce am nevoie si versul meu de-arama
Stindard e pentru lume, sunt Andos, al lor zeu."

Acum ridic piciorul, ma-ndrept inspre cortina
Si imi aduc aminte de clipele de vis.
De melodia serii si de sonata lunii
Ce m-au facut sa fiu mereu de nedescris.

Pianul sta-n tacere, cu dorul meu in el,
Un cantec vrea sa sune, dar e oprit de vant,
Si piesa de pe clape se stinge aruncata,
Inchisa in zabrele, se duce prea curand.

Privesc spre sala goala si simt fiorul rece,
Din marea cea sarata pe buze simt un strop-
Ma inveleste-n suluri, ma descompune-n versuri
Si-n mintea mea rasuna: "Am sa revin in top".

Iubesc

Inaintez cu greu prin ceata serii,
Prin pulberea de praf daunator,
Pe langa pomii sugrumati de ploaie,
Si totul mi se pare-asa usor.

Vantul acum isi canta iar durerea
Si aerul e greu de respirat.
Un caine latra langa un cadavru,
Iar sangele-mi pulseaza mai speriat.

Dar nu m-opresc caci vreau s-ajung la tine
Sa ascultam in noapte-al zilei cant,
Sa ma cuprinzi in brate in tacere
Si sa raman numai al tau, mormant.

Morfina

Vreau sa m-odihnesc acum in cripta
Si sa uit de tot ce-a existat.
Sa alung din minte-acele ganduri
Care zi de zi m-au framantat.

Vreau sa simt acum in mine pace,
Liniste si slava de demult.
Sa traiesc in visul mort de maine
Si sa stiu ca iar am renascut.

Dar acum sunt mort, uitat de lume
Ma acopera deplin tarana-
Si ce viu ramas-a-n mine este
Cel mai dulce aliment, morfina.

save me or let me die

i'm really fuckin' going down
save me now or let me die.
don't give me please another lie,
cause all is black and red and brown.

you can save me, yes you can do,
but you never said this to me.
i'm fucked and i will be
because and just for fuckin' you.

no more pain, no more sorrow
i'm free in this fuckin' white.
where is my fuckin' friendly night?
c'mon just use your arrow.

for you bitch

Ce ai vrut tu sa ai de la ea,
e la mine.
Nu pot sa spun ca tie nu ti-a ramas nimic.
Ai dobandit si tu ceva,
dar trebuie sa investesti
ca sa fie totusi deplin.

Ceea ce am primit eu
nu necesita implicarea mea deloc,
e un dar.
E exact ceea ce ai vrut tu defapt,
dar nu ai primit.
A fost menit sa fie al meu.

Ce ma enerveaza acum e ca afara ploua,
dar daca ma gandesc mai bine
si ploaia asta am primit-o
fara nici o implicatie,
asa ca ma bucur de ea.

Din nou eu castig si tu pierzi.

Control

Totul e asa absurd...
Incepe din nou aceeasi melodie,
nu pot sa cred!
Oare e inceputul sfarsitului meu?
Sa fie...
Chiar nu imi pasa.

Defectiuni mentale?
Nu, nu cred ca am.
Prost?
Nu maschez nimic din ce fac,
poate ca sunt.
Pareri de rau?
Ma faci sa rad...
Crezi ca ar fii ceva de care sa imi para rau?
Eu zic ca nu...
De ce insisti?
Unde vrei sa ajungi?
Ti-am zis. Nu imi pare rau de nimic.

Ce nu intelegi?
Sunt indiferent, nu imi mai pasa.
Chiar nu stii ce inseamna asta?
Multumesc pentru intelegere.

Mai ai ceva de spus sau ma lasi sa plec?
Asa mi se pare si mie...
O discutie degeaba.
Stii ca eu asa sunt si nu ai ce face.
Tu vrei sa ma schimbi?
Hai ca asta-i buna.
Trebuie sa mi-o notez undeva.

Se pare ca nu prea am ce invata de la tine.
Esti un tip oarecare,
un tip banal,
un tip caracteristic profesiei alese de tine.
Nimic special.

Sper sa nu ne vedem curand.
La revedere.

Iarna

Ma simt cu o treapta mai sus ridicat. Si
Iarna se-asterne din plin peste tot.
Haina mi-e rece si albul de-afara
Acopera rosul ce-n inima-l port.

E totul mai sumbru si mai inghetat
La marginea vremii in care traiam.
La capatul lumii in care ma zbat
Acum doar pe tine te am.

[Dedicata tie]

Nocturn

Cand ma gandesc la tine te infricosezi.
Cand ma indrept spre tine pleci de fiecare data.
Cand vreau sa te ating te faci nevazuta din privirea mea.
Si cand incerc sa iti impartasesc un gand de al meu
nu il asculti niciodata.

Si ma intreb, de ce?

Incerc sa gasesc un raspuns in mintea mea...

Oare nu e timpul potrivit?
Oare nu stiu cum sa ma exprim?
Oare trebuie sa mai astept pana vei ajunge la mine?

Cred ca nu e momentul acum.
Tu ramai acolo...
Eu aici...

Ma voi apropia de tine altadata-
La momentul potrivit.
Dar pana atunci treci si pe la altii,
Aduna cadavre ca sa nu ma simt singur.
Macar atata fa si tu pentru mine,
Moarte!

Descarca audio

Negru

La tot ce ma uit parca negru-mi arata.
Si tot ce privesc se inneaca-n abis.
Pamantul ce noua ne tine caldura
Isi pierde nuanta, e rece, s-a stins.

Carbunii ce-au ars ca sa tina sus focul
Acum sunt doar niste deseuri, gunoi.
Si patura calda ce-a fost sursa vie
Acum e pierduta, se face noroi.

Si ceata intuneca tot ce-odata
A fost o campie cu flori fel de fel.
In negru imbraca nuanta albastra
Si verdele este tot negru si el.

Si tot ce inseamna culoare si viata
Se pierde in negrul ce totul a stins.
Acolo in cripta frumos decorata
Acolo si tu esti impins.

Descarca audio

Toamna

Totul in jur e galben. Si lumina,
in intuneric galbena se face.
Chiar pomii, natura si tot ce ma-nconjoara
si-au tras pe ei cortina.

Sunt asezati in cripte.
Stau pierduti si valul de caldura ce s-a dus
a luat cu el mireasma, frumusetea
si noua-n suflet toamna ne-a adus.

Dar parca sunt mai implinit cand, toamna..
apasa cu amprenta ei aspura mea.
Ma simt mai sigur,
parca-s plin de viata.
Sunt eu...sunt eu...
sunt eu in haina mea.

Se mai prelinge cate-un pic de sange
pe frunzele cazute la pamant.
Mai moare-un om, totul se stinge,
nu esti decat o aripa de vant.

Esti mic si plin de spaima,
sau mort,
sau viu.
Alergi, gonesti sau stai.
Poti face-orice
ca la un moment dat
cand se face tarziu...
tot o sa mori.

Asculta-ma bine!
Eu am simti ceea ce tu nu ai simtit.
Adierea desarta a toamnei m-a atins-
si m-a trecut prin al ei cutit.

Si frunza care cade la pamant
imi spune ca totul se stinge.
Imi spune ca pamantul ce iti tine tie de cald
in curand va plange.
Va acoperii pe altul;
noi toti ne ducem, murim
si ce lasam in urma noastra?
Nimic.

Descarca audio

Tu

Caci mainile ce s-au intins sa ma cuprinda-n brate
Sunt stalpi adevarati si zidul protector.
Ce imi oferi tu, nimeni n-a oferit vreodata
La un sarman si fraged cadavric muritor.

Iti multumesc si vesnic ramai in amintire
Caci nu mai este mult si sigur voi pleca.
Ma voi intinde-n cripta si odihnit de-a pururi
In liniste deplina pe veci voi ramanea.

Dar vei veni cu mine, in gandul meu de piatra-
Te voi purta mereu prin vai si munti de fier
Si te-oi pastra tot timpul in mintea mea cea moarta
Prin pulberea de oase si portile de-otel.

Descarca audio

Akora

Akora, tu zeito coboara din vazduh
Si fii o muritoare asa cum noi suntem.
Sa simti si tu durerea nu doar din ce auzi
De la felina Vector si de la Rutelem.

Fii insati tu cadavru, fii ceea ce sunt eu
Sa simti din greu povara pe umeri ce o port
Inconjurata de o mie de luceferi
Si sa veghezi la capul unui fraged mort.

Hai jos, hai in durere, hai vino-n cimitir
La criptele sarace sa vezi cum toti se zbat
Sa se ridice din pamantul ce-i ingroapa
Dar nu mai pot sa miste, deja au inghetat.

Tu esti o zeitate, esti pur creata sus
Nu simti deloc durearea ce este printre noi
Mormantul ce ne-asteapta sfarseste viata noastra
Dar tu esti vesnic vie nu esti un sec noroi.

[Akora te urasc]

Galben

Inalt, cilindric, proiectat perfect
Nimic gresit, nici un defect.
La 70% e decupat frumos,
Dar are un cusur: uratul sau miros.

Si toti zilnic, pe rand, din cand in cand
Mai adaugam cate ceva in el, daca mai este loc.
Si se tot umple, dar cineva-l goleste.
Si maine zi e ca nou, fara miros sta si priveste.

Parca e pedepsit. Chiar in colt i s-a gasit locul?
El nu e deloc in centrul atentiei, nu stie jocul,
Cu toate ca avem nevoie de el mereu- si noi si voi!
Asa se defineste, prin galben, cosul de gunoi.

Te vad

Eu am murit demult.
Acum stau si privesc
sa vad ce a ramas acolo
unde am fost si eu odata un muritor,
un om,
o fiinta adaptata.

Acum te vad pe tine
ce-ncerci sa vietuiesti,
dar nu se leaga nimic din ce incerci sa faci!
Esti cam neindemanatic
si ce te zbati sa cladesti
se tot darama,
cam ironic,
mereu gresesti.

Inca putin si te vei bucura si tu
de ceea ce ma bucur si eu.
Vei fi un mort,
un cadavru,
o apa curgatoare.
Vei fi ceea ce nici nu iti trece prin minte,
cu toate ca incerci mereu sa fii cuminte.
Nu ai sa scapi...
te vad mereu!

Zadarnic

Patrund in gandul meu din nou
si caut o speranta pierduta.
Poate o s-o gasesc-
poate nu,
dar nu incetez sa o caut
cu toate ca sunt in deruta.

M-avant si rascolesc tot ce-n mine
s-a adunat in fiecare zi.
Caut si caut,
dar nu e de gasit!
Caut chiar si in gandurile tarzii-
Caut, dar nu o gasesc.

Poate s-a pierdut, poate s-a stins,
poate sta ascunsa!
De ce nu o gasesc?
Ma framant si tot ma intreb.
Deja explodez, innebunesc...
Degeaba, nu e de gasit!

Testament

Am incercat prin tot ce am facut sa exprim starea de moment, ceea ce am simtit atunci sau la ce m-am gandit. De multe ori chiar am cules lacrimile altora si am plans cu ele. Acum cred ca o sa inceteze acest val care m-a purtat pe bratele lui o vreme indelungata. Poate ar fi cazul sa il uitam pe cel care a dat semnificatii zguduitoare tuturor sentimentelor, sa trecem la un alt nivel al standardelor vietii. Simbolismul, intunecimea vremii si sentimentele aspre poate ca nu sunt exact ceea ce cautam. Poate ar trebui sa trecem la un alt capitol din cartea care ne-a fost scrisa, sa citim si alte pagini din ceea ce ni s-a oferit, sa fim ceea ce nu am fost... sa uitam de istorie, sa privim in viitor, sa actionam cu alta gandire asupra faptelor, sa schimbam ceva!
Dar totusi, orice ai face "...si tu vei fi odata un cadavru".

Strigat stins

Tot ce ma inconjoara parca e dat la rau
Melancolia toamnei isi joaca rolul sau
Si ma cuprinde-n brate, ma tine strans legat
Si nici sa mai trag aer in piept nu sunt lasat.

Captiv sunt in depresii si simt ca-nnebunesc
Durerea ma apasa si tamplele-mi plesnesc-
Zvacneste cu putere si sfarma-n drumu-i tot
Sangele ce prin vene isi mai gaseste loc.

Asa se reprezinta pictura mea acum,
Asa arata totul la margine de drum,
Asa e viata toata cand esti melodistrus,
Asa arata luna cand soarele-a apus.

Spanzurat

Pasesc pe drumul care azi ma duce
Inspre acele locuri pustiite
Unde e liniste si doar se-aude
Oftatul unei case parasite.

Melancolia toamnei o-nconjoara,
Natura moarta e si totul sumbru.
Cu toti s-au stins, e liniste si pace-
Sunt singurul ce am ramas sa umblu.

Dar nu mai vreau! M-am saturat de toate
M-as odihni si eu printre cadavre.
Sa stau in cripta-nconjurat de pace,
De liniste si de a mortii slave.

Cei ce-au murit demult, acum m-asteapta
Si simt in piept dorinta lor de-a fi-
Cu ei, inconjurati deplin de pace
In liniste, fara a suferi.

Zac spanzurat in podul casei triste-
Oftatul ei mai zbuciumat e-acum,
Dar eu ma-ndrept spre locul vesnic, care
A incheiat al vietii mele drum.

Doliu

Te-ai stins si tu, a mai murit o floare
Si din gradina lumii ai plecat.
Ai adormit, esti asezata-n cripta
Dar sufletul spre cer s-a inaltat.

In urma ta lasata-i suferinta
Durerea este mare, mult prea grea,
Dar asteptam cu toti sa vina ziua
Cand sus in ceruri ne vom revedea.

La revedere Adriana draga,
Asteapta-ne in cer cu albe flori.
Si cand sosi-va clipa fiecarui
Ne-om intalni in slava sus pe nori.

r.i.p. Adriana

Ma sting

Pe cararuia stramta ce duce sus pe deal
Acum sunt si pasesc incet, dezorientat-
Traiesc momentul zero, sunt ca lovit de val
Ranit pasesc pe cale si sunt deluzionat.

Ilar e tot ce este si ma-nconjoara-n calea-mi
Cadavrele si mortii zambesc din cripta lor.
Iluminarea lunii se zbate in tacere
Acum este momentul, acum cred c-o sa mor.

Sonata

Sonata linistita din amurg
Se stinge-ncet pe clape de pian
Si-mi ia tot ce-am trait in cant de viata
Si am realizat ca ce-am, nu am.

Si-ngandurat de freamatul albastru
Si innegrit in spuma de-nserat
Ma-ndepartez si parasesc pianul
Si-s framantat de ceea ce-am aflat.

Dar parca m-as opri numai o clipa
Sa mai ascult sonata din amurg
Dar ma indepartez si plec spre ape
Acolo unde valurile plang.

23 martie 2008

19

Ai cap patrat? Ce nu-ntelegi?
Am 19 sa stii.
Mai scriu si eu din cand in cand
Sa ai tu ce barfi.

Sunt cam la fel, sunt tot aici
Pe Terra locuiesc.
Sunt om, gandesc, am cap si eu
Am ochi sa te privesc.

Sunt tinerel sau mos sau ce?
De parca ti-ar pasa.
Pe tine cel mai mult te doare
Doar de a ta "masea".

Mda! Clar! Nimic nu am ce zice
Eu sunt asa tu esti altcum.
Poate ne mai vedem pe strada
Dar fii simtit: Nu-mi sta in drum!

Eu am cazut...

Descult prin praful ce ma incOnjOara
Pasesc grabit, directia n-O stiu
Dar sper ca la sfarsit de drum sa aflu
Ce eu am fOst, ce sunt si ce-O sa fiu.

DebusOlat si derutat mi-e drumul
As vrea sa fie mai usOr de mers
Dar nu se pOate, este drumul vietii
Te-ndrepti spre sud, spre nOrd, spre est sau vest?

Nu stiu! DOar vantul, el ma pOarta
Si ma cOnduce pe cararea sa.
As vrea sa mai cOtesc pe alte drumuri
Dar nu se pOate fiindca el nu vrea.

Ma las cOndus de vant si de nuanta
Ma-ndrept inspre acOlO unde vrea
Stanca pe care-am fOst pare departe
Eu am cazut! Ridica-ma pe ea!

Miros de brazi

Si felinarele se sting in negura saraca-
Brazii stau singuri sus pe dealul pustiit.
Luminile se sting si ceata ne ingroapa
Si totul e-ntuneric pana la rasarit.

Pe pardoseala rece din casa cea batrana
Zace acum intinsa sclipirea de amiaz.
Si tresarind sub geamul din camaruta mica
E licarirea unei lumini, miros de brazi.

Si lumanare pusa pe patul lui acum,
Ramane amintire din ceea ce e azi.
Si raza de sclipire din ochii lui straini
E tot mai palida acum si mai pierduta
Prin aerul cel greu, miros de brazi.

Ranit

Chiar si atunci cand m-asteptam ca tot ce ma-nconjoara
Sa mearga bine, sa fie asa cum imi doream-
Chiar si atunci eram cu gandul in doua parti egale, sau nu prea,
Si sa ies biruitor din toate, la asta visam.

Dar nu! Si deodata am tresarit asa speriat
Si sangele in vene pulsa mai tare cu fiecare respiratie-
Mai simt si acum ce am simtit atunci...groaza...
Si teama.
Sunt lipsit total de inspiratie

Derutat, absurd si simt ca mor...
Sau sa mai traiesc in mine cu-acest dor?

Sa sufar si sa ma intep pe zi ce trece?
Cu gandul la ceea ce a fost?
Ma simt prea rece.

Hai cuprinde-ma in bratele tale si nu imi mai da drumul
Tine-ma strans la pieptul tau si nu ma lasa
Sa raman iar eu.

Ceea ce am fost si ceea ce insemna:
Suferinta si singuratate.
Durere...
Amar...
Si moarte!

Prea crud

Incep sa ma hranesc cu bolovani
Cu dungi de garduri ruginite
Cu sarma, pietre si asfalt
Cand ma gandesc la clipele traite.

La tot ce-am suferit in viata asta
Ce-as fi putut sa fiu si ce am fost
Cand frigul il strangeam in brate
Si zi de zi la mine era post.

Si atingeam cu degetul meu cerul
Calcaiul meu pamantul il calca
Si antrenat sa fiu erou in toate
Din zi in zi mai bine imi mergea.

Un zambet fals se prelingea pe fata
Si un suspin in inima pastram
Doream sa fie altfel toata viata
Dar era bine-asa, cu ce aveam.

Aiurea

Sa numar pan' la noua?
Da cred ca o sa numar-
Poate mi se mai duce din plictiseala
cate putin asa
si m-oi simti mai bine.
Numar: unu, doi...mi-e lene,
As vrea sa ma ajute cineva.

Trei...patru, pe bune, e asa de sec.
Nici numaratul nu ma mai ajuta
Sa mai raman? Sa plec?
Cinci, sase, sapte
Deci eu nu mai rezist,
Nimic nu ma ajuta
Sa ies din starea asta
Ce plictiseala! Si sunt asa de trist.

Opt, noua. Gata!
Am numarat destul, dar nu s-a dus.
Parca ma simt mai plictisit.
De ce?
Mai numar inc-odata?
Doar nu-s nebun,
mi-e lene.
Hai c-am plecat spre alta lume...
Spre fericire, spre vremuri bune.

[majuscul] 1324-5768

ajghdjTklsdflkhjdfghf
lkajdhvIbjklfk
kdjbEfglkskdhgjhd
dksjbnklUkd
kdhfnBkldgdkjnhfg
jbsfnlkjShn
kjdhEgkslhjnsjk
kldhhkflChkfsdkhs

Fobic

Fobic, retras de lume,
Alunecand in versuri rupte
Desprins de pe o punte
Privesc in sec, nimic anume.

Si relaxez privirea in nori
De dincolo de zare eu vad ceva
O pata de lumina, sau poate cineva
Sa vine sa ma ia. De mii de ori

Astept si stau in ceata
Si stau parca-n zadar
Sau poate e prea rar
Sau prea de dimineata.

Rezist inc-o secunda si ma indepartez
De tot plec si nu ma gandesc
Sa vin iar sa privesc.
De ce sa mai incerc? De ce sa mai ratez?

Dupa dictare

La stanga, la dreapta, sus, jos,
hai 'napoi, invarte,
danseaza cum zic eu.
Hai roteste, la dreapta,
invarte, repeta mereu.

Acolo, aici, la dreapta,
in jos, parca prea lent.
Incearca din nou
mai cu talent.
Hai roteste, invarte si gata
ai invatat inca ceva;
sa te mentii si tu printre ceilalti
macar atat. Acum altcineva.

Povestea repeta-se iar si din nou
cu fiecare venit in camera de zi
cu fiecare pas ce il pui
si cu fiecare miscare
cu fiecare petala, cu fiecare cui.

Si totusi ramai cam la fel.

Glontul

O arma, un deget, un om si un glont
Sunt gata de jocul pe scena,
Tragaciul e gata sa intre-n arena,
Dar actul acesta nu pot sa il joc.

Prea tragic, prea groaznic si rece
Momentul acesta din act,
Dar trebe sa-l joc eu defapt
Si-un groaznic fior prin vene imi trece.

Mormantul m-asteapta cu bratele largi,
Deschise, sunt doar pentru mine
Si-n locul meu scena nu o joaca nime'
Decat eu! Ce faci? Nu mai tragi?

O voce imi spune sa joc scena opt
Sa nu ma opresc din actul acest
Ca nimeni din sala si nimeni din rest
Nu-mi va lua rolul meu de subiect.

Da, merg mai departe, rolul il joc
Si arma la tampla o duc
Ma uit langa mine, incet ma rasuc
Si-apas pe tragaci
Si sangele sare
E pace si liniste-n jur
Durerea n-o simt,
Aud doar un sunet
Si piesa e gata de tot.

Masca

Ascundem sentimentul, mascam tot ce putem
Si incercam intr-una sa fim ce nu suntem.
Deluzionati si pustici doar ne mascam mereu
Iar masca ce ne-ascunde o porti si tu si eu.

Sa fim mereu vrem altii, nu ceea ce suntem.
Si reusim si suntem mascati in chip si fel.
Ne-ascundem sub o masca, ne tinem condamnati
Si stam asa acolo, cu alt aspect, mascati.

Nu vrem sa stie lumea ca noi suntem acei
De multe ori simpatici, de multe ori misei.
Suntem in masca noastra, suntem inchisi acol'
Ne-ascundem sentimentul si chipul nostru gol.

Tradam insasi moralul si ceea ce putem
Suntem inchisi sub masca, sub masca cea de fier.
Si zacem in tacere nimic nu afisam
Si ne ascundem chipul, cu masca doar pozam.

Identitate falsa, un cetatean strain
Asta suntem cu totii, cand ne mascam subtil.
Pozam doar alta fire, pozam un om altfel
Si n-aratam ce insusi suntem si ce putem.

Arunca masca! Las-o! Arunc-o, dar de tot.
Si fii ce esti, realul, nu doar un mascarot.
Fii omul fara masca, fii simplu tu, si gat'.
Si eu la fel ca tine, n-o sa mai fiu mascat.

...mesaj...

Lumea nu ma suporta
Sa stii! Nici eu pe ea.
Si nici nu ma-ntelege
Chiar si daca ar vrea.

Mai multa profunzime
Le trebuie sa vada
Ce se ascunde-n versu-mi
Apoi sa-l inteleaga.

Mai sapa! Hai mai sapa!
Mai este mult de mers
Sa-mi intelegi tu scrisul
Si sa pricepi un vers.

Mai bea! Hai mai bea apa
Ca sa te limpezesti
Sa intelegi cuvantul
Pe care il citesti.

Mai trage-un abur sumbru
In pieptul tau stingher
Sa intelegi si sensul
Din versul meu de fier.

Te las. Macar pricepe
Acest din urma vers
Ca ma opresc aicea-
Doar pan-aici am mers.

23DF211B

Datin ambo laicasc
Trezut antot batran.
Dornez alfond adbult
Feresc, amzel, adun.

Duhai betum angoli
Unsan arto meduz
Urban codet ramuti
Bedoz, daldo, confuz.

Apa

Ploua si iar ploua,
Apa peste noi
Acum inundati stam-
In cusca noastra...
In apa lina...
In anotimpul plin de ploi.

Crima din parc

Sange se scurge, prelins incet
Din trupul celui care zace
Intins pe jos-
Si toata lumea ce il inconjoara tace.

Muti il privesc ochii de ceara
Si vor sa stie tot,
Dar nu se poate
Cel care-i jos s-a stins, deja e mort.

Crima din parc, simplu ucis
Trup neinsufletit si sange
Zac jos pe praf-
Si toata lumea ce il inconjoara plange.