Opus

As vrea sa rad de lume
sa ma amuz,
dar zambetul mi-a pierit
si lacrimi inunda ochii mei.

As vrea sa ating norii si sa izbucnesc
intr-un chicotit aspru,
dar ma opreste nebunia celor din jur.
Nu vreau sa fiu ca ei.

As numara toate stelele,
dar cineva le-a numarat inaintea mea.
Totul e asa banal. De ce?
Culori risipite, ici colo cate o dupamiaza senina.

Si cerul plange acum-
toti te jelesc fericire.
Doar eu stau si ii ascult in tacere
pentru ca stiu ca odata te voi gasi
si vei ramanea mereu a noastra.